Într-o lume juridică în care, potrivit estimărilor, la nivel european, circa 80% din profesioniștii dreptului utilizează în activitatea curentă inteligența artificială (IA) și în condițiile în care Universitatea Ecologică din București (UEB) se afirmă precum pionierul promovării studiului și cercetării dreptului inteligenței artificiale (DIA) în România, prin promovarea unei filiere universitare de excelență în materie (licență-master-doctorat), marți 6 octombrie 2026, în cadrul Facultății de Drept a UEB a fost inaugurat cursul de licență IA și profesiile juridice.
Timp de un semestru, într-un cadru de „clinică juridică” specializată, studenții anului II vor urmări prelegeri/prezentări interactive, vor participa la seminarii și la aplicații practice pe teme ale impactului și provocărilor generate de utilizarea noilor tehnologii avansate de către avocați, magistrați, notari și consilieri juridici, ale transformărilor sistemului judiciar și problemele de drept afirmate în acest context pentru mediul profesional juridic. Vor fi relevate experiențe naționale în domeniu, inclusiv cea a Platformei e-UNBR, reglementări și jurisprudență de drept comparat pertinente. Temele prioritare vizează o introducere tehnică în IA generativă pentru juriști, principalele impacturi ale IA (câștig de timp și eficiență, evoluții de competență, modificare a modelului economic), riscuri și limite (fiabilitate și deontologie, pierderea controlului critic ș.a.), mutații ale practicilor, responsabilității și perspectivelor de evoluții profesionale.
Prezența IA în viața juridică nu mai poate fi ignorată ci, dimpotrivă, se impune precum o realitate majoră ce trebuie tratată ca atare, inclusiv din perspectiva pregătirii universitare.
Numeroase sarcini juridice repetitive sunt deja îndeplinite de IA; identificarea textelor legale, a jurisprudenței și a opiniilor doctrinale pertinente, redactarea de contracte standardizate, analiza de documente și realizarea de sinteze etc., altă dată încredințate colaboratorilor ori stagiarilor, se realizează cu ajutorul algoritmilor în numai câteva secunde. „Prețul” acestor progrese și avantaje tehnologice este și el pe măsură: diminuarea posturilor, distorsiunea concurenței tradiționale și afectarea relațiilor cu justițiabilii, amenințări și preocupări noi legate de secretul profesional, evitarea „halucinațiilor” tehnologiei ori inhibarea creativității juridice.
Dar precum în general în drept, justul echilibru devine și aici cheia succesului.
Pregătirea juristului pentru profesiile „erei revoluției IA” devine o preocupare universitară formativă majoră.